Dezonoare
 
 

Pentru un barbat de varsta lui, cicizeci si doi de ani, divortat, reusise sa-si rezolva destul de bine, credea el, nevoile sexuale. In fiecare joi dupa-amiaza, merge cu masina la Green-Point. La doua dupa-amiaza fix, apasa pe butonul interfonului aflat la intrarea in imobilul Windsor Mansions, se prezinta si intra. La usa apartamentului cu numarul 113 il asteapta Soraya. Se duce direct in dormitor, care este placut mirositor si iluminat discret, si se dezbraca. Soraya iese din baie, isi lasa halatul sa alunece pe pardoseala si se strecoara langa el in pat.
- Ti-a fost dor de mine? il intreaba ea.
- Mi-e tot timpul dor de tine, ii raspunde el.
Ii mangaie trupul cafeniu ca mierea, neatins de razele soarelui, ii desface picioarele, ii saruta sanii. Fac dragoste.
Soraya este zvelta si supla, are par lung si negru si ochi negri, limpezi. Tehnic vorbind, este destul de batran incat sa-i fie tata; insa, tot tehnic vorbind, un barbat poate avea copii si la doisprezece ani. O viziteaza de peste un an; o gaseste total satisfacatoare. In plictisul saptamanii pustii, joia devine o oaza de "luxe et volupte". In pat, Soraya nu este exuberanta. Are mai degraba o fire calma; calma si docila. Si, judecand dupa parerile pe care le are, e surprinzator de moralista. Se simte ofensata cand vede turistele cum isi expun sanii dezgoliti pe plajele publice ("ugere", cum le numeste ea); considera ca vagabonzii ar trebui adunati de pe strazi si pusi la munca, sa dea cu matura. Cum reuseste sa puna in acord opiniile personale cu activitatea profesionala, prefera sa n-o intrebe. Fiindca Soraya ii ofera placere, si fiinda nu-i inseala niciodata asteptarile, a-nceput sa simta un soi de afectiune pentru ea. Pana la un punct, crede el, aceasta afectiune este impartasita. Sigur, poate ca afectiune nu inseamna tocmai dragoste, insa cel putin face parte din aceiasi familie de cuvinte. Tinand cont de inceputul tern al relatiei lor, sunt norocosi, si unul si celalalt: el s-o fi gasit pe ea, ea sa-l fi gasit pe el. Sentimentele lui, isi da seama de asta, sunt cele ale unui barbat multumit de sine, chiar condescendent. Si, din acest motiv, nu vrea sa renunte la ele.

Pentru o sedinta de nouazeci de minute, ii plateste 400 de ranzi, din care jumatate ii revine Agentiei "Discreet Escorts". Pacat ca "Discret Escorts" incaseaza atat de mult. Insa apartamentul cu nr.113, ca si alte apartamente din cladirea Windsor Mansions, le apartine; intr-un anuite sens se pate spune ca si Soraya le apartine, aceasta parte a ei, aceasta functie pe care o indeplineste. A cochetat cu ideea de a o ruga sa se intalneasca in timpul ei liber. I-ar placea sa-si petreaca o seara in compania ei, poate chiar o noapte intreaga. Insa nu si dimineata urmatoare. Se cunoaste prea bine pe sine pentru a o supune experientei din dimineata urmatoare, cand este rece, ursuz, si abia asteapta sa ramana singur. Asa e firea lui. Si nu mai are cum sa se schimbe, e prea batran pentru asemenea schimbari. Comportamentul lui este format, definitiv. Craniul, si apoi temperamentul, sunt cele mai solide parti din corpul omenesc. Fa cum te indeamna firea.

Apoi, intr-o sambata dimineata totul se schimba radical. Iese cu treburi in oras. Se plimba pe strada St.George, cand privirea ii cade pe o silueta zvelta, care inainteaza purtata de valul multimii, chiar in fata lui. Era Soraya, fara indoiala, incadrata de doi copii, doi baieti. Toti trei cara niste pachete; au fost la cumparaturi. Mai intai ezita, apoi o urmeaza pastrand o oarecare distanta. Cei trei intra in localul cu specialitati pescaresti Captain Dorego's Fish In. Baietii au aceiasi ochi negri si stralucitori ca ai Sorayei. Nu pot fi decat copii ei. Pret de o clipa, privirea Sorayei se incruciseaza cu privirea lui, prin sticla ferestrei. Regreta pe loc schimbul de priviri dintre el si Soraya. La rendez-vous-ul din joia urmatoare, nici unul dintre ei nu pomeneste despre incident. Totusi, amintirea momentului pluteste in aer, facandu-i sa nu se simta in largul lor. Nu intentioneaza sa tulbure ceea ce ar trebui sa fie, pentru Soraya, o viata dubla, cu toate riscurile pe care le presupune ea. Este total de acord cu vietile duble, cu vietile triple, cu vietile traite in compartimente. Adevarul este ca acum simte pentru ea parca si mai multa tandrete decat inainte. Secretul tau este in siguranta, i-ar placea sa spuna. Insa nici ea, nici el nu pot ignora intamplarea. Cei doi baieti incep sa se insinueze intre ei, jucandu-se tacuti ca niste umbre intr-un colt al camerei in care mama lor se acupleaza cu necunoscutul. In bratele Sorayei, el devine, pentru o clipa, tatal lor: tata-adoptiv, tata-vitreg, tata-fantoma. Mai tarziu, dupa ce pleaca din patul ei, le simte privirea. Fara voia lui, ii zboara gandul la celalalt tata, cel adevarat. Oare banuieste cu ce se ocupa sotia lui, sau prefera sa aiba constinta impacata a nestiutorului?

continuare